sâmbătă, 2 februarie 2008

Cimitir (rima alba)


Am plans aseara la mormantul meu.
Eram singura...
Nici o floare, nici o chemare, nimic.
Luna refuza sa ma priveasca,
eram singura in cimitirul amintirilor.
Stateam in genunchi si pazeam
flacara lumanarii pe care TU nu ai vrut s-o aprinzi.
Adunam in palme frunzele moarte
si plangeam...
Am inchis ochii si am visat ca eram fericita.
M-am ridicat si am inceput sa strig dupa ajutor,
dar crucile reci ma alungau.
Si atunci mi-am dat seama
ca sufletul meu A MURIT.

Niciun comentariu: